ANALFABETISM PROGRAMAT

Oare ce se va întâmpla acum când şcoala se va face prin lecții ținute la distanță? Câți dintre copii vor avea măcar un telefon pentru a-şi putea permite să învețe? Abia acum se va vedea cu adevărat dimensiunea sărăciei în România! Este adevărat, nu este nimeni vinovat că trăim în vremea coronavirusului. Însă de sărăcia endemică, de inegalitățile uriase care-i separă pe oameni, se fac vinovați absolut toți ticăloşii care au fost la putere începând din ‘90 încoace. Încerc să mă gândesc la un singur nume de politician pe care să nu-l asociez cu o înjurătură şi mi-e imposibil să găsesc unul!
Oare ce poate fi în sufletul unui copil care vrea să învețe, pentru că vede cum se chinuie părinții lui ca  să-l poata întreţine şi ar vrea să ajungă „ceva mare” ca să nu se mai chinuie ca ei, însă nu are cum pentru că părinții lui sunt prea săraci ca să-i cumpere un telefon bunicel, ce să mai zicem de un laptop sau calculator? Cine poate măsura tristețea şi neputința celor care nu-si pot permite astfel de lucruri? Cum să fii de acord cu asemenea societate în care discriminările sunt atât de mari?
Hugo spunea că “din şcoli egale ies oameni egali”. “Egali”, mai zicea el, “pentru ca suntem făcuți din acelaşi aluat, cel puțin aici, pe pământ, şi ne transformăm în aceeaşi țărână.”
Noi nu mai avem şcoli egale demult, iar ceea ce se întâmplă acum, nu face decât să adâncească şi mai mult prăpastia dintre bogați şi săraci.
“Țara te vrea prost „, spunea Orwell. Ei bine, au ocazia acum să mai adauge încă nişte copii la această perspectivă, vor fi foarte usor de condus mai târziu. Nu că acum am fi vreun neam greu de condus sau care ne cunoastem interesul, n-am fost niciodată!

(Mitu Ion)