Dragobete – Sărbătoarea iubirii în variantă originală
Dragobetele este zeul tinereții, al veseliei și al iubirii, provenit din tradițiile dacice și sărbătorit în fiecare an pe 24 februarie.
Obiceiul Dragobetelui se păstrează încă viu în unele sate din nordul și vestul Olteniei, și în funcție de regiune poate avea și alte denumiri precum “Cap de primăvară”, “Logodnicul sau Însoțitul Păsărilor”, “Dragostitele”, “Ziua Îndrăgostiților”, sau “Granguru”. Dragobetele este zeul tinereții, al veseliei și al iubirii, provenit din tradițiile dacice și sărbătorit în fiecare an pe 24 februarie.
Tradiții și obiceiuri
Dragobetele a fost marcat, de-a lungul timpului, de numeroase tradiții și superstiții, de la jurământul fraților de sânge, ”zăpada zânelor” strânsă de tinerele necăsătorite pentru proprietățile ei magice, sărutul obligatoriu în fiecare cuplu care dorește să își mențină iubirea, până la interzicerea plânsului, care ar atrage necazuri în următoarele luni, scrie News.ro.
“Deși este o sărbătoare cu dată fixă, există variante zonale unde Dragobetele se petrece la date diferite. I se spune “Cap de primăvară”. Nu se prea știe cine este acest #Dragobete. În unele legende apare ca fiu al Babei Dochia, în altele are calitatea de cumnat al lui Lăzărică cel mort din dor de plăcinte. Oricum, este tânăr și, fiind tânăr, este protectorul dragostei și al îndrăgostiților. Un fel de Sfântul Valentin. A fost comparat cu Eros și Cupidon”, scria Irina Nicolau în “Ghidul sărbătorilor românești”, amintind că “De Dragobete, se împerechează păsările și se pun să facă cuib. Fetele și băieții merg la pădure să culeagă ghiocei și să adune apă din zăpada netopită”.
″În această zi, dis-de-dimineață, toate fetele și băieții se piaptănă, se primenesc. și băieții, și fetele au credința nestrămutată că în această zi trebuie ca și ei să glumească, adică să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți tot anul. Iar dacă în această zi nu se va întâlni fată cu băiat, se crede că nu va fi iubită în nicio zi din an și viceversa. Între fetele de la țeară e întrecere în a fi îndrăgostite și între mamele lor atâta bucurie, că de multe ori se invidiază și chiar se naște gâlceavă între ele”, scrie Simeon Florea Marian în “Sărbătorile la români”. (conf. stirileprotv.ro)
