PSALMUL 72 (15 – 27)
15. Daca as fi grait asa, iata as fi calcat legamantul neamului fiilor Tai.
16. Si ma framantam sa pricep aceasta, dar anevoios lucru este inaintea mea.
17. Pana ce am intrat in locasul cel sfant al lui Dumnezeu si am inteles sfarsitul celor rai:
18. Intr-adevar pe drumuri viclene i-ai pus pe ei si i-ai doborat cand se inaltau.
19. Cat de iute i-ai pustiit pe ei! S-au stins, au pierit din pricina nelegiuirii lor.
20. Ca visul celui ce se desteapta, Doamne, in cetatea Ta chipul lor de nimic l-ai facut.
21. De aceea s-a bucurat inima mea si rarunchii mei s-au potolit.
22. Ca eram fara de minte si nu stiam; ca un dobitoc eram inaintea Ta. Dar eu sunt pururea cu Tine.
23. Apucatu-m-ai de mana mea cea dreapta. Cu sfatul Tau m-ai povatuit si cu slava m-ai primit.
24. Ca pe cine am eu in cer afara de Tine? Si afara de Tine, ce am dorit pe pamant?
25. Stinsu-s-a inima mea si trupul meu, Dumnezeul inimii mele si partea mea, Dumnezeule, in veac.
26. Ca iata cei ce se departeaza de Tine vor pieri; nimicit-ai pe tot cel ce se leapada de Tine.
27. Iar mie a ma lipi de Dumnezeu bine este, a pune in Domnul nadejdea mea, ca sa vestesc toate laudele Tale in portile fiicei Sionului.
